MY MANIFESTO
“Sunt un om care a învățat să ia decizii din responsabilitate, nu din frică. Dincolo de cifre, sunt o femeie atentă la oameni, la ritmuri, la consecințe. Am o structură interioară clară, dar și multă sensibilitate — poate tocmai această combinație mă definește cel mai bine.”
În amalgamul aplauzelor, luminilor și emoțiilor colective pure, mereu există actori principali, rămași în culisele proceselor. Daria Cuharenco, contabil-șef la Cream Events, găsește anume acest echilibrul perfect între cifre, pentru a le transforma în magie. Pentru ea, munca nu mai înseamnă doar rapoarte și dosare, ci implicare cu suflet: valul proiectelor culturale trebuie să se lovească doar de stâncile amintirilor pentru totdeauna.
Există un moment în care ai realizat că munca ta susține, de fapt, cultura? Cum s-a manifestat?
Bineînțeles. Atunci când am văzut o sală plină și am știut că, înainte de aplauze, a existat un plan financiar corect, o structură care a permis acel eveniment. Atunci am realizat că și munca invizibilă poate susține cultura. Urmează proiecte importante, concerte care vor aduce artiști îndrăgiți și experiențe unice — iar faptul că pot contribui la ele mă motivează nespus de mult. Dar sper că pot fi maxim directă: abia aștept să se întâmple!
Ce specific are contabilitatea din proiectele culturale, față de alte domenii?
Este mult mai dinamică, mai imprevizibilă. Lucrezi cu riscuri, emoții, timing și oameni creativi. Nu există tipare fixe, iar asta cere flexibilitate, intuiție și capacitatea de a lua decizii rapide.
Observi trenduri noi în contabilitate atunci când vine vorba de industriile creative și culturale?
Da. Se pune tot mai mult accent pe transparență, pe sustenabilitate financiară și pe modele hibride de monetizare. Creativitatea începe să fie susținută de instrumente financiare tot mai inteligente.
Ce mit despre contabilitate simți că demontezi prin activitatea ta de zi cu zi?
Că “nu are gust” și este lipsită de creativitate. În realitate, contabilitatea presupune gândire strategică, adaptabilitate și viziune, iar rezultatele calitative sunt exact ca deserturile de la sfârșit de cină…așteptate și dulci!
Cum te-a influențat personal apartenența la o echipă care creează experiențe pentru mii de oameni?
M-a făcut mai atentă la impact. Să știi că munca ta contribuie la bucuria sau emoția a mii de oameni îți schimbă perspectiva asupra responsabilității.
Vorbim tot mai des despre femei puternice. Cum definești această forță?
Pentru mine, forța este capacitatea de a rămâne autentică în contexte dificile. Nu știu dacă fac parte dintr-o categorie — cred mai mult în femei care își construiesc propriul drum, fără etichete.
Crezi că femeile au astăzi mai mult curaj să ocupe spațiu și să schimbe lucruri?
Da, și nu doar curaj, ci și competență. Femeile nu mai cer permisiunea de a fi vizibile — își asumă roluri și decizii.
“Lecția Nr.1” despre maternitate..?
Nu mai văd maternitatea ca pe un rol idealizat, ci ca pe o relație vie, care te transformă zilnic. Am devenit realistă și mai profundă. Dar “Nr.2”?
Prezența este mai valoroasă decât perfecțiunea. În asemena context, nu mai pare strașnic gândul “Să uiți uneori despre tine”. Când cineva depinde de tine, te lasă fără opțiunea: Nu pot, nu vreau… există doar trebuie.
Cum se vede echilibrul dintre viața personală și cea profesională în realitatea ta?
E necesar să negociez constant acest echilibru. Mai ales când lucrez împreună cu soțul. Sunt perioade în care munca cere mai mult, și altele în care familia este prioritatea absolută.
Care a fost cea mai importantă lecție pe care ți-a adus-o anul 2025?
Să nu amân deciziile importante. Timpul este o resursă care nu se recuperează. Deciziile trebuie luate la timpul potrivit.
Un super-power dobândit din lucrul cu oamenii?
Pot detecta minciuna din start.
Cu ce curiozitate sau așteptare privești spre 2026?
Cu dorința de stabilitate interioară și creștere asumată. Și poate…mai multă liniște.
Cum arată planurile tale ca viziune și ca listă de obiective?
Ca viziune — sunt clare și coerente. Ca listă — devin tot mai concrete. Încep să realizez lucruri pe care le-am amânat mult timp. Apropo, sunt pe care să costruiesc ceva ce va rămâne în istorie. Dar la asta revenim pe parcurs cu detalii…
Cum a evoluat în timp înțelegerea ta despre bunătate și responsabilitate socială?
Am învățat că bunătatea nu înseamnă sacrificiu constant, iar responsabilitatea socială începe cu respectul față de ceilalți. Fiecare, de fapt, poate aduce un aport. E suficient doar să acționeze diferit de tiparele vechi.
În ce fel s-a rafinat implicarea ta în proiecte cu impact comunitar?
A devenit mai selectivă și mai eficientă. Aleg proiecte unde pot contribui real. Nu mă mai mulțumesc cu implicări simbolice.
Ce responsabilitate simți față de oraș și cultură?
Simt că trebuie să contribui la un ecosistem sănătos — prin munca mea, prin proiectele pe care le susțin.
Dacă acest interviu ar rămâne ca o fotografie de etapă, ce ai vrea să spună despre tine?
Stilizarea masculină reflectă forța, structura, dar și libertatea de a nu mă limita la un singur rol. Acest shooting simbolizează un moment de asumare.
Care sunt problemele cele mai grave actuale ale societății?
Lipsa dialogului real, polarizarea și superficialitatea. Soluționarea lor vine prin educație, responsabilitate individuală și empatie.
Cine te inspiră să transformi lumea într-un spațiu mai frumos?
Oamenii care muncesc consecvent, fără a căuta validare constantă. Și, uneori, propriul meu copil — prin felul simplu în care vede lumea.
