Inga Mifsud Wismayer s-a născut pe 22 iulie 1982, în satul Grinăuți din raionul Ocnița, Republica Moldova. Este absolventă a Facultății de Drept din Malta și deține diplomă în procedură legală, iar în România se află în stagiul de adaptare pentru a deveni avocat definitiv. Motto-ul ei de viață este limpede: „Nu există nu se poate! Fiecare eșec trebuie acceptat ca o lecție valoroasă”. În afara profesiei, o găsești croșetând – „liniștea mea într-o lume grăbită, o terapie prin fire colorate, o reconectare cu feminitatea și tradiția”.
– Ce v-a motivat să construiți o carieră internațională?
Am vrut să fiu pregătită pentru realități juridice internaționale. Malta mi-a dat deschidere, România – profunzime. Împreună definesc cine sunt ca avocat.
– Cum v-a influențat cariera dublă formare juridică în Malta și România?
Am o formare juridică solidă în Malta și România, care mi-a modelat profund viziunea asupra profesiei. În Malta, am absolvit Facultatea de Drept și am obținut diploma în procedură legală, care mi-a oferit o perspectivă practică, structurată, adaptată unui sistem anglo-saxon. România îmi oferă acum profunzime și adaptare la un sistem de drept romano-germanic. Această dublă formare mi-a dat flexibilitate în abordare, capacitatea de a lucra cu clienți din culturi diferite și o bază solidă pentru o carieră internațională.
– Care sunt principalele diferențe între sistemul juridic din Malta și România și cum vă adaptați între ele?
România are un sistem de inspirație romano-germanică, bazat pe coduri clare și legalitate strictă. Malta este un hibrid între dreptul civil și influențele de common law britanic. În Malta, precedentul judiciar cântărește mult, în România – litera legii și doctrina au prioritate. Adaptarea între ele înseamnă să înțelegi nu doar legea, ci și cultura juridică din spatele ei.
– Cum a schimbat MBA-ul de la University of Malta perspectiva asupra profesiei de avocat?
A fost o experiență transformatoare, care mi-a lărgit orizontul atât pe plan profesional, cât și personal. Mi-a oferit o deschidere către o perspectivă mai amplă asupra practicii juridice, depășind granițele stricte ale dreptului, și mi-a permis să integrez concepte din economie, strategie și leadership. M-a învățat să privesc profesia de avocat nu doar prin prisma literei legii, ci și ca pe un parteneriat activ în dezvoltarea și susținerea afacerilor, în menținerea echilibrului social și în luarea deciziilor cu impact.
– Cum v-a ajutat MBA-ul în relația cu clienții internaționali?
MBA-ul m-a ajutat să înțeleg nevoile clienților dintr-o perspectivă de business și să ofer soluții juridice sustenabile. M-a transformat din avocat reactiv în consilier proactiv, capabil să lucreze la intersecția dintre drept, afaceri și inovație.
– Cum adaptați comunicarea juridică pentru clienți din culturi diferite?
Fiind în stagiul de adaptare în România și recent absolventă a facultății de drept în Malta, mă aflu într-o etapă de formare și observare activă, în care învăț să înțeleg subtilitățile comunicării juridice în contexte culturale diferite. De exemplu, în România, relația avocat–client este mai formală, cu accent pe explicații clare și pași procedurali riguroși. În Malta, comunicarea e mai directă și orientată spre soluții practice. Mă adaptez în funcție de cultura juridică și așteptările fiecărui client.
– Ce tipuri de dosare întâlniți cel mai des în România și cum le abordați?
În stagiul de adaptare din România, lucrez alături de avocatul îndrumător la litigii civile, cauze de familie, executări silite, dar și aspecte contravenționale și administrative. Particip la redactarea actelor, analiza dosarelor și strategia juridică, ceea ce îmi oferă o învățare practică, pas cu pas. Această etapă este una extrem de valoroasă pentru înțelegerea în profunzime a sistemului juridic românesc și a practicii judiciare locale.
– Cum a fost primirea în comunitatea juridică românească?
Am fost primită cu deschidere, dar și cu o rezervă firească la început. Aceasta a dispărut după ce am demonstrat seriozitate și respect pentru specificul local. Nu vin să înlocuiesc, ci să contribui — și cred că acest lucru a fost apreciat. Consider că tocmai echilibrul dintre cunoașterea unui sistem juridic internațional și respectul pentru practica locală este ceea ce facilitează integrarea.
– Care sunt avantajele și provocările de a lucra în mai multe jurisdicții?
Experiența mi-a adus avantaje incontestabile: o viziune juridică mai largă, o adaptabilitate crescută, oportunitatea de a lucra cu clienți din diverse țări și consolidarea credibilității profesionale. Totuși, acest drum nu este lipsit de provocări. Necesită un efort constant de studiu, presupune navigarea prin proceduri birocratice, adaptarea la diferențe culturale și, uneori, confruntarea cu sentimentul de a nu aparține pe deplin niciunui loc.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fii un „avocat european”?
„Avocat european” înseamnă o mentalitate bazată pe valori comune — statul de drept, drepturile fundamentale, cooperarea transfrontalieră — și capacitatea de a naviga între legislații naționale și norme europene. Un avocat european este cel care înțelege diversitatea sistemelor de drept, navighează între norme naționale și reglementări europene, integrează jurisprudența CJUE și sprijină libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalului.
– Ce valori v-au ajutat în carieră?
Integritatea, adaptabilitatea, responsabilitatea și perseverența au fost valori esențiale pe acest parcurs. Etica rămâne pentru mine un principiu de neclintit, indiferent de sistemul în care lucrez. Adaptabilitatea mi-a permis să mă integrez și să construiesc relații bazate pe încredere, iar perseverența este motorul care mă motivează să merg mai departe.
– Cum vedeți rolul femeilor în profesia juridică?
Cred că femeile aduc în avocatură un plus de empatie, intuiție și rigoare. Drumul meu nu a fost ușor, a trebuit să demonstrez dublu pentru a mă afirma, însă această provocare m-a întărit. Presiunea de a fi mereu impecabil pregătită a fost constantă, dar tocmai ea m-a format ca profesionist.
– Care e cea mai mare provocare pentru avocații de azi?
Adaptarea la schimbare rapidă — legislație, digitalizare, globalizare. Avocatul trebuie să fie strateg, negociator și cunoscător al tehnologiei.
– Cum echilibrați rigoarea legii cu flexibilitatea cerută de business?
Respect rigoarea legii, dar adaptez soluțiile la nevoile reale ale clientului și asta pentru că leadershipul modern înseamnă empatie profesională și comunicare clară.
– Ce cauze sociale vă motivează?
Sunt implicată activ în protejarea legăturilor familiale, în special în cazurile de alienare parentală. Aleg să preiau dosare dificile pentru că, pentru mine, avocatura nu înseamnă doar câștiguri, ci și șansa de a repara destine.
– Ce sfat ați da unei tinere absolvente care vrea o carieră internațională?
Să nu aștepte să fie „gata” ca să înceapă. Curajul și adaptabilitatea contează mai mult decât perfecțiunea. Să investească în limbi străine, drept european și experiențe internaționale, păstrând legătura cu rădăcinile.
– Ce ați schimba în colaborarea juridică europeană?
Aș simplifica procedurile de recunoaștere a hotărârilor între statele UE pentru o justiție rapidă și unificată.
– Cum definiți succesul și care e viziunea pentru următorii 10 ani?
Pentru mine, succesul înseamnă să aleg dosarele în care cred și să știu că munca mea are sens. Îmi doresc o practică juridică europeană, inovatoare și profund implicată social.
