Activitatea Alinei Buzulan străbate continente, pentru că are o imagina- ție fără limite și în timp a devenit o arhitectă a emoțiilor trăite în spații perfect conturate. De la rafinamentul unei clădiri istorice renovate în Belgia, la exigențele ergonomice din SUA, Emiratele Arabe Unite și Anglia, fiecare proiect semnat de Alina poartă amprenta unei munci dedicate, continue și profund personale. În spatele esteticii impecabile stă un efort neîntrerupt, o sete de cunoaștere și o adaptabilitate rar întâlnită. Printre proiectele de suflet ale protagonistei noastre se numără colaborarea cu actorul și influencer-ul Emilian Crețu, care a devenit nu doar client fidel, ci și un prieten apropiat. Am stat de vorbă cu Alina despre provocările designului la nivel internațional, experiențele memora- bile și filosofia sa creativă.
Alina, cum diferă stilurile și cerințele clienților din diferite colțuri ale lumii?
Diferențele sunt semnificative, mai ales când vine vorba de standardele tehnice. De exemplu, în SUA am avut de integrat o priză cu întrerupător care, atunci când era acționat, oprea complet funcționarea prizei – un sistem care la noi nu este folosit. În Republica Moldova, alimentarea se întrerupe direct din panoul electric, așa că astfel de soluții pot pă- rea neobișnuite, dar, privite logic, sunt extrem de practice și eficiente.
Pe partea de stil, clienții din Europa și America tind să prefere un design minimalist, cu un număr redus de sur- se de lumină și un accent pe materiale naturale. Nu întâlnim acel exces de led- uri, spot-uri și întrerupătoare care sunt adesea dorite la noi. Interioarele sunt mai simple, dar de o eleganță aparte, care vine din calitatea materialelor și rafinamentul detaliilor.
Pentru mine, fiecare proiect este special, aproape ca un copil pe care îți dorești să-l vezi crescut. Proiectele internaționale sunt adevărate provocări, în special cele care necesită prezența mea fizică la fața locului. Acolo pot măsura, calcula, ajusta totul cu maximă precizie. Când clienții își asumă aces- te costuri, îmi oferă și libertatea de a mă dedica total. În plus, călătoriile în diverse orașe mă îmbogățesc profesional – descopăr alte stiluri arhitecturale, alte moduri de a gândi spațiul interior, alte perspective. Este un proces absolut fascinant.
Ce impact au specificurile culturale asupra libertății tale de creație?
Se resimt puternic. Am avut ocazia să colaborez cu oameni din diverse colțuri ale lumii – moldoveni, francezi, arabi – iar gusturile variază considerabil. Un exemplu aparte a fost colaborarea cu doi arhitecți din Qatar, pentru care am realizat designul interior al apartamentelor lor. Lucrările de renovare au fost efectuate de echipe locale, iar comunicarea s-a desfășurat în limba engleză, ulterior tradusă în arabă. Cu unul dintre clienți am colaborat foarte ușor, în timp ce celălalt avea o viziune extrem de detaliată și pretențioasă, punândumă în fața unor provocări, mai ales că multe dintre materialele dorite nu se regăseau pe piața noastră. A fost o muncă intensă, însă rezultatul final a fost spectaculos și m-a împlinit din punct de vedere profesional.
Ai renovat o clădire istorică în Belgia. Ce impresie ți-a lăsat interacțiunea din proces?
M-a învățat răbdarea și respectul pentru reguli stricte. În Belgia, renovarea unei clădiri istorice implică un proces foarte birocratic: nu aveam voie să modificăm fațada, iar orice lucrare, oricât de mică – de la amplasarea unei prize până la trasarea unui cablu – trebuia aprobată atât de compania belgiană responsabilă, cât și de bancă și primărie. E o diferență imensă față de Moldova, unde lucrurile se mișcă mai rapid și cu mai multă libertate. Renova- rea unei clădiri de patrimoniu te învață să planifici totul în detaliu și să colaborezi strâns cu autoritățile. (râde) Și cel mai important: să fii pregătit pentru mul- te discuții cu banca.
Care este proiectul de care ești cel mai mândră și de ce?
Sunt mândră de toate proiectele mele, dar cele mai dragi sufletului meu sunt cele în care am avut libertate totală din partea clientului. Când primesc încredere deplină, fără intervenții sau cu modificări minime, simt că pot crea la cel mai înalt nivel. Aceste proiecte mă încarcă, mă provoacă și îmi reconfirmă că sunt pe drumul cel bun.
Cum îți formulezi manifesto-ul în design?
Nu am un stil prestabilit pe care îl urmez cu strictețe, însă cei care îmi ur- măresc activitatea, inclusiv pe rețelele sociale, tind să mă asocieze cu stilul neoclasic – probabil pentru că multe din- tre proiectele mele au fost realizate în această „direcție vizuală”. În realitate, preferințele mele personale se îndreaptă spre minimalism. Îmi place să creez spații aerisite, “clean”, în culori neutre, care nu obosesc vizual și care oferă un confort emoțional și psihologic. Îmi doresc ca interiorul să fie funcțional, dar și liniștitor, cu totul bine integrat și cât mai discret.
Totodată, nu exclud accentele îndrăznețe într-un decor modern – poate fi o piesă de mobilier roșu, verde sau un element contrastant. Însă, în esență, mă regăsesc în stilul curat, în care funcționalul întâlnește esteticul fără excese.
Un aspect esențial pentru mine este faptul că lucrez pentru beneficiar, nu pentru mine. Eu nu voi locui în spațiul respectiv, așa că nu îmi impun preferințele. Mă bazez pe dialog, ascult cu atenție dorințele clientului și încerc să le transpun cât mai corect în proiect. Ac- centul îl pun mai întâi pe ergonomie – pe modul în care spațiul va fi exploatat zi de zi – iar apoi pe partea estetică. De regulă, discut designul vizual cu soția clientului, iar partea tehnică o abordez împreună cu soțul și echipa de meșteri. Fiecare detaliu contează, iar armonia se construiește în echipă.
Ce tendințe profețești pentru următorii ani în materie de design de interior?
Vom continua să ne apropiem tot mai mult de natură, prin folosirea materialelor naturale precum piatra, lemnul și varul decorativ, integrate într-un stil minimalist cu accente tradiționale. În paralel, va crește importanța artei în decor – picturile, sculpturile și elemente- le create de artiști vor deveni puncte de interes în spații altfel curate și simple. Totodată, sustenabilitatea și tehnologia vor deveni priorități. Casele smart, alimentate cu energie solară sau eoliană, vor folosi tot mai mult materiale naturale și reutilizabile. Iar deși inteligența artificială poate genera imagini atractive, rolul designerului rămâne esențial pentru partea tehnică și funcțională a unui proiect. AI-ul poate oferi o viziune vizuală, dar nu poate înlocui experiența și calculele precise ale unui
specialist.
Dar în Moldova, ce e “în trend” în prezent?
Stilul tradiţional moldovenesc combinat cu japandi: interioare definite de integrări a lutului, a lemnului, a pietrii. Cred însă că e destul de efemeră această tendință, iar stilul tradiţional “curat”, va fi şi mai apreciat şi căutat. Lumea va obosi de interioarele combinate. Vom reveni la rădăcini.
Alina, cum te-au influențat cei unsprezece ani de design de interior?
Îmi păstrez echilibrul între tendințele actuale și propria viziune printr-o documentare constantă și atentă. Analizez fiecare trend cu spirit critic, iar dacă acesta se dovedește valoros și potrivit bugetului proiectului, îl integrez sau caut variante alternative. Nu alerg după modă, ci acționez cu discernământ – îmi place să spun că „măsor de șapte ori și tai o singură dată”.
Experiențele trecute au avut un rol esențial în formarea mea – ele mi-au învins fricile și mi-au testat limitele. Fiecare proiect internațional m-a pus în fața unor noi provocări: alte standarde, alte unități de măsură, alte culturi. Însă tocmai aceste dificultăți m-au forțat să evoluez și să-mi dovedesc că pot reuși dincolo de granițe, în contexte complet diferite. Sunt lecții care m-au făcut mai puternică și mai încrezătoare în ceea ce pot construi. Și cel mai importat aspect, este că pe tot parcusul meu, am rămas EU ÎNSĂMI. În toate proiectele mele, indiferent de bugetele alocate pentru design sau statutul beneficiarilor mei.
Ce crezi că dăunează imaginii reale a profesiei de designer?
Un pseudospecialist în design interior se detectează, în primul rând, prin lipsa unei pregătiri academice solide. Din păcate, în ultima vreme, tot mai mulți „designeri” apar după câteva luni de cursuri, fiind puși pe aceeași linie cu profesioniști formați în timp. Un designer autentic nu vine doar cu o diplomă rapidă, ci cu o licență obținută în urma unei formări complexe, care îmbină estetica cu funcționalitatea și înțelege arhitectura în profunzime. Problema este că mulți clienți, din dorința de a economisi, aleg varianta mai ieftină și se trezesc cu proiecte pline de greșeli. Iar aceste greșeli nu afectează doar reputația celui care le-a făcut, ci compromit imaginea întregii bresle. Designul de interior înseamnă mult mai mult decât bun gust – înseamnă știință, tehnică și responsabilitate.
În opinia ta, cât de „universal” poate fi un designer de interior?
Un designer de interior poate aborda diverse tipuri de proiecte, însă ideal este să-și aleagă o nișă – fie locuințe, spații comerciale, HoReCa etc. În alte țări, există o cultură a respectului profesional: designerii se recomandă între ei în funcție de specializare, pe când la noi mulți își asumă orice proiect, indiferent de domeniu. Totuși, a fi „universal” e mult mai dificil, pentru că presupune o investiție în cunoștințe și adaptare constantă. Principiile de design pot fi aplicate internațional în proporție de 70%, însă restul de 30% trebuie ajustat la specificul cultural și ergonomic al fiecărei țări.
Ai colaborat cu influencer-i sau personalități publice. Cum ai descrie această relație profesională și cât de eficientă ți se pare promovarea prin astfel de colaborări?
Fiecare experiență a fost diferită, pentru că și oamenii sunt diferiți. În mare parte, am trăit emoții frumoase și am rămas prietenă cu mulți dintre ei. Cea mai memorabilă colaborare a fost cu Emilian Crețu. În 2019 am realizat designul studioului Dora Show, apoi casa lui de la Negureni, apartamentul
din Chișinău și acum lucrez la apartamentul nepoatei sale. M-a recomandat și altor prieteni, iar acea încredere a contat enorm. Totuși, cred că promova- rea prin influenceri nu mai are aceeași forță ca înainte. Publicul percepe multe dintre aceste colaborări ca fiind strict comerciale, iar credibilitatea scade. O recomandare sinceră, însoțită de rezultate concrete – de la concept la execuție – are un impact mult mai autentic. Asta apropie oamenii de serviciile reale ale unui designer.
Care este direcția în care vrei să te implici mai mult și cum îți vezi influența asupra noii generații de designeri?
În viitor, îmi doresc să formez o echipă mai mare, care să includă designeri de interior, vizualizatori, proiectanți și meșteșugari pentru realizarea lucrărilor de reparație. Visez la un serviciu „la cheie” care să acopere tot procesul, de la design la execuție. Mă voi concentra în continuare pe spațiile rezidențiale, dar nu mă voi limita nici la spațiile comerciale. De-a lungul timpului am lucrat la diverse proiecte, de la cafenele și clinici stomatologice până la hoteluri, și îmi plac și aceste tipuri de provocări.
Pentru tinerii care doresc să urmeze o carieră în designul de interior, le recomand să fie curioși și să învețe cât mai mult. Teoria trebuie să meargă mână în mână cu practica, iar dedicația și munca susținută sunt esențiale. În acest domeniu, trebuie să te confrunți cu dificultăți, dar și cu satisfacții mari, iar perseverența este cheia succesului. Consider că sunt un exemplu pentru tinerii designeri, în special prin sârguința mea. Nopțile nedormite și munca dedicată dau roade, iar aprecierea și recunoașterea din partea celor care urmăresc progresul meu sunt foarte satisfăcătoare. Aș putea spune că am un impact pozitiv asupra noii generații, mai ales când sunt invitată să vorbesc cu studenții. Este o experiență minunată și încurajatoare.
