În interviul cu arhitectul care activează la București, Dumitru Croitor am subliniat esența și particularitățile activității sale, îmbogățite cu o pasiune aparte pentru structură, estetic și funcționalitate.
Dumitru Croitor este absolvent al Facultății de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași și al Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București. În capitala de peste Prut, a dezvoltat compania Portnoy Group – o echipă de arhitecți care au creat și dat în exploatare zeci de imobile și produse.
Atât pentru comunitatea arhitecților, cât și pentru redacția noastră, acuratețea este un principiu fundamental. Subliniem că arhitectura este atât procesul de planificare, cât și rezultatul final al proiectării și construirii obiectului, fie a unui imobil, element de mobilier sau a unui produs.
De la ce principii nu vă abateți, în ceea ce privește realizarea unui produs?
Pentru mine este deosebit de important ca obiectul realizat să respecte conceptul ales, totodată întrunind criteriile funcționalității desăvârșite. Spre exemplu, atunci când creez un concept, caut inspirația în mediul natural ce urmează să găzduiască proiectul în cauză. Mai apoi, în funcție de temă, aleg să transpun elemente artistice care își au originile fie în muzică, pictură sau sculptură, integrându-le în rezultatul scontat. O altă formulă a procesului creativ nu există pentru mine.
Ce presupune procesul prin care arhitectul aduce la viață proiectele sale?
Arhitectura are calitatea de a aduce laolaltă munca mai multor experți ai diferitelor discipline, conlucrând în scopul de a produce un bun ce este pus la dispoziția nevoilor și dorințelor beneficiarului. Astfel, întreaga echipă de experți generează un produs menit să satisfacă atât nevoia de securitate a individului, cât și pe cea a confortului, a plăcerii estetice, dar și pe cea a funcționalității, ținând cont de impactul pe care astfel de bunuri le pot avea asupra mediului înconjurător și a stării pe care le vor transmite observatorilor.
Care sunt provocările pe care un arhitect le întâlnește în procesul de construire în mediul urban?
Orice proiect este o mare provocare. Înaintea proiectării, ne punem întrebări la care găsim răspunsuri prin analiza pe care o facem la nivel urban-zonal. Fiecare element nou, într-un context existent poate să continue armonios sau să fie disruptiv. În ambele situații găsirea unei potriviri cu mediul este posibilă.
Ce v-a determinat dorința de a vă extinde proiectele și la Chișinău?
Chișinăul este un oraș cu un potențial imens de dezvoltare, care, în acest moment, se află într-un declin urbanistic și arhitectural. Locul spațiilor verzi este luat de construcții noi și locuri de parcare, ce răpesc șansa orașului de a beneficia de vegetația și natura de care are nevoie și cu care se mândrea odinioară. Arhitectura poate găsi soluții pentru a remedia problemele de ordin natural și ecologic cu care orașul și noi, locuitorii, ne confruntăm, suferind consecințe mai puțin plăcute. Aspectul inestetic și lipsa locurilor de parcare sunt cele mai lejere dintre ele.
Cum interferează știința și arta în arhitectură?
Până la urmă, arhitectura este o expresie asociată a culturii creatorului și a mediului pentru care urmează să proiecteze imobilul sau bunul. Un arhitect apreciat este cel care și-a asumat o filosofie de giuvaier, care operează la scară mare. Nu este suficient să fii artistic. Trebuie să nu te oprești din extraordinarul proces de sublimare a dragostei pentru frumos și menținerea a legăturii “vii” dintre spațiu și formă, dintre iluzie și realitate, dintre inovativ și atemporal.
La ce visează arhitectul Dumitru Croitor?
Mi-aș dori să aud din ce în ce mai des, “vreau să vizitez Chișinăul, pentru că are o arhitectură copleșitoare.”. Despre alte aspirații legate de meseria mea, discutăm în următorul nostru interviu.
